Am inceput ziua cu slalom prin metroul bucurestean. Palpitant! mai ales ca azi la 7.30 in statia unirii era lume ca la manifestatie. S-a terminat vacanta? S-au intors "muncitorii" din concedii? Nu draga, au venit trenurile din ambele sensuri si culmea au oprit in statie chiar cand sa te produci tu printre noi :))
Il sarut, ne despartim, fiecare spre datorie, astept si cat astept ce sa citesc? ce sa fie? Dieta vietii :)) amuzant sau nu, chiar asa se numeste. Citesc ... o prietena chiar a slabit ... desigur citesc diverse nicidecum cartea si descopar articolul:
Abandonez ideea de a citi cartea si concluzionez ca diseara cu sau fara dieta fac tae bo, asa ca totul o sa fie cum o sa fie ... legea atractiei functioneaza!
Brusc trec de la o stare de cinism la o stare de veselie. Reactie normala pentru o artista. Si zau ca azi o sa termin tot ce am inceput ... si ce sa vezi ? s-au terminat bateriile la de mouse. Ma enervez, ma amuz, ma uit la cei din jur, ei nu inteleg drama prin care trec. Puf! vine solutia, scot o baterie de la telefonul fix. Solved!
Sa vedem ce mai termin azi... sper ca un tablou pe care-l vizualizez de multa vreme.
Nu sunt un mare fan USA, dar imi place promovarea unui auto produs intr-un fost oras de top, aflat acum in faliment.
Desi este 2013 multe chestii frumoase se intampla. Se intampla fie ca le vedem fie ca nu ... depinde doar de noi.
Anul 2011 aduce pe teritoriul Romaniei nu mai putin de 3 eclipse importante, fiind unul dintre cei mai buni ani in ce priveste eclipsele in Romania. Astfel, in 2011 au loc: o eclipsa partiala de Soare pe 4 ianuarie - cea mai mare eclipsa vizibila din Romania in urmatorii 20 ani si doua eclipse totale de Luna - 15 iunie si 10 decembrie. Per ansamblu, anul 2011 este un an cu 6 eclipse: 4 eclipse partiale de Soare (4 ianuarie, 1 iunie, 1 iulie, 25 noiembrie) si 2 eclipse totale de Soare (15 iunie si 10 decembrie).
A doua eclipsa a anului 2011 va fi o eclipsa totala de Luna - 15 Iunie, foarte aprope de 21 iunie
In seara zilei de 15 iunie 2011, din Romania se va observa o frumoasa eclipsa de Luna a carei faza totala va dura 1 ora si 40 de minute. In Romania Luna va rasari doar cu cateva minute inainte de inceputul eclipsei partiale. Maximul eclipsei se va produce la ora 23.12 - ora de vara a Romaniei.
Eclipsa Totala de Luna din 15 iunie 2011 - se va vedea in intregime din estul si sudul Africii, sudul Asiei si Oceanul Indian. Eclipsa se va vedea partial (la rasarit sau apus) in Australia, Europa si America de Sud.
Solstitiul de vara – 21 Iunie – Cea mai lunga zi a anului si ziua de Sanzaiene
Duminica, 21 iunie, la ora 8 si 45 de minute, longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade, aflandu-se la 23 de grade si 27 minute distanta unghiulara nord fata de ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit Tropicul Racului. Este momentul solstitiului de vara, ce marcheaza inceputul verii astronomice, aceasta zi fiind cea mai lunga zi urmata de cea mai scurta noapte a anului.
Denumirea de solstitiu (”Soarele sta”) este data de faptul ca, la data respectiva, are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, el se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor ”nopti albe”.
Solstitiile reprezinta cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de Ecuator.
Ce este solstitiul de vara
Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor Pamantului nu este constant perpendiculara pe planul orbitei Pamantului. Datorita acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.
Traditia solstitiului de vara
Atotputernicia Soarelui de la solstitiu se celebreaza, la romani, prin focurile de Sanziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Incinsi cu brauri de pelin, oamenii se rotesc in jurul focului, apoi arunca aceste brauri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuri care ar fi sa vie.
Din cele mai vechi timpuri, solstitiul de vara a constituit un mare prilej de bucurie si sarbatoare, fiind legat de momentul strangerii recoltei. In timp, Noaptea de Sanziene- cum este denumita in folclorul romanesc - a devenit o serbare populara, cu caracter traditional, ce se desfasoara diferit in functie de tara respectiva si chiar de regiunea respectiva.
Vechii celti serbau intre 20 si 23 iunie solstitiul, aducand in acest fel multumiri zeitei Litha care asigura fertilitate, bogatie, putere si ordine. Vechii germani, aprindeau focuri pe munte si rostogoleau la vale roti aprinse care simbolizau soarele si pe zeul lor Wotan, in acelasi timp ele avand rolul sa puna pe fuga spiritele rele.
A treia eclipsa a anului 2011 va fi tot o eclipsa totala de Luna
Ultima eclipsa vizibila din Romania in 2011 va fi tot o eclipsa totala de Luna care de aceasta data se va vedea doar partial. Aceasta se va produce pe 10 decembrie 2011. Luna va rasari in Romania in timpul eclipsei totale. Maximul eclipsei va avea loc la ora 16.31.46 (ora de iarna a Romaniei). Eclipsa totala dureaza 52 de minute si 16 secunde.
Eclipsa Totala de Luna din 10 decembrie 2011 - va putea fi vazuta in intregime din Asia (exceptie facand zona vestica), Australia si Oceanul Atlantic. In rest eclipsa se va vedea la rasarit in Africa si Europa, iar la apus in America de nord
ADRIANA / ADRIAN -de la "Hadrianus ", nume de origine latina ce inseamna originar de lânga Marea Adriatica".
ALEXANDRU / ALEXANDRA - de la "Alexandros ", nume grecesc care inseamna "protector al barbatilor / al oamenilor".
ALMA- derivat din expresia latineasca insemnand "dragut / amabil".
AMALIA - nume vechi germanic care inseamna "munca".
AMANDA / ANGELA / ANGELICA - de la "amanda / amandus", o fraza latineasca insemnand "una care trebuie iubita". Acest nume a fost un adjectiv latinesc, corespunzand termenului masculin, angelicus. Acest termen este originar de la numele grecesc "angelos", insemnand "mesager". Expertii nu sunt siguri daca acest termen vechi este sursa modernului nume feminin Amanda. Poate fi o simpla extindere a familiarului Angela, probabil influentat de frantuzescul Angelique, insemnand "angelic, diafan".
ANA / ANCA / OANA - de la "channah", nume evreiesc care inseamna "gratia favorita".
ANDREEA / ANDREI - de la "Andreas ", nume masculin grecesc care inseamna "razboinic".
ANTONIA / ANTON - de la "Antoniu " (nume de origine latina care inseamna "a fost pierdut") sau de la cuvântul latin "antius" ("avangardistul").
ATANASIE (gr.. "athanasius") - "nemuritorul".
AUGUSTA / AUGUSTINA / AUGUSTIN - de la cuvantul latin "revenit".
AURELIA / AUREL - de la "Aurelius ", nume de origine latina, insemnand "aurita / auritul".
AURORA / AURICA - in limba latina inseamna "zori / rasarit".
BEATRICE - de la "viatrix", nume latin ce inseamna "voiajor / calator".
BIANCA - provine din cuvantul "blanc" (din franceza veche), ce inseamna "alb".
BOGDAN - de la "bogdan", o fraza slava ce inseamna "darul / cadoul lui Dumnezeu".
CALIN - prenume tipic românesc probabil lumea vegetala. "Calinul" (Viburnum opulus) este un arbust raspândit si la noi.
CAMELIA - de la o expresie din latina ce inseamna "ajutorul preotului".
CARMEN - de la " Carmel ", nume evreiesc ce inseamna "orhidee".
CAROLINA / CAROL - de la "ceorl", cuvant antic german ce inseamna "proprietar".
CATALINA / ECATERINA / CATALIN - de la "aikaterine", nume grec ce inseamna "pur". Dar nu toti expertii sunt de acord. Unii spun ca numele este derivat din cuvantul grec "katharos". Altii, ca se trage din numele lui Hecate, zeita greaca a magiei. O alta sursa posibila este "katerina", un cuvant grec pentru "tortura".
CECILIA / CELIA / CECIL- de la "caecilia", nume latin ce inseamna "orb".
CEZAR - de la "caesarius", nume latin ce inseamna "seful".
CIPRIAN - de la "cyprianus", nume latin ce inseamna "originar din Cipru".
CLARA - de la expresia latina ce inseamna "sclipitor".
CLAUDIA / CLAUDIU - de la o expresie latina ("lame") care inseamna "schiop".
CLEMENTINA - de la "clementia", nume latin ce inseamna "plin de mila / milos".
CLEOPATRA - de la "kleopatra", nume grec ce inseamna "mândria tatalui".
CONSTANTIN - de la "constans", nume latin care inseamna "constant/statornic".
CORINA - de la "kore", nume grec ce inseamna "fecioara".
CORNELIA / CORNEL - cuvantul de origine este "cornu", echivalentul latin pentru "horn".
COSMIN - probabil o forma derivata de la "Cozma " (in limba turca "koz" inseamna "frumos").
CRISTINA / CRISTIAN - de la "christiana", nume latin ce inseamna "urmasul lui Cristos".
DANA / DANIELA / DOINA / DAN / DANIEL - de la expresia germanica "locuitor al Danemarcei".
DAVID - originea cuvantului vine din ebraica si inseamna "de iubit".
DELIA (gr.) - "cea de pe insula Delos " (Grecia).
DIANA - de la "diviana", nume latin pentru "zeita".
DIONISIE (gr. "Dionysius") - "fiul zeului Dionysos".
DOLORES - provine de la expresia spaniola, ce inseamna "suparare / durere".
DOMINIC - de la cuvantul latin insemnand "lord".
DORIN - prenume de origina greaca: a) apartenenta la grupul etnic al "Dorilor", sau b) derivat din "theodor" ("darul Domnului").
DRAGOS - isi are originea in cuvantul slav, care inseamna "dulce glorie".
DUMITRU - corespunde zeului grec "Demetrius", zeul agriculturii..
ELENA / ELEONORA / NORA - nume grec ce inseamna "raza de soare".
ELISABETA (ebr.) - "cea care il cinsteste pe Jehova".
ELVIRA - de la "ali wer", o fraza din germana antica ce inseamna "intr-adevar strain".
ELVIRA (span.) - "cea mareata" sau "cea care pastreaza".
EMANUELA / EMANUEL - de la "Imanuel ", nume ebraic inseamna "Dumnezeu este cu noi".
EMILIA / EMIL - de la "Aemilus ", nume latin care inseamna "dornic/nerabdator/zelos".
EUFROSINA (gr. "Euphrosyne") - "cea senina".
EUGENIA / EUGEN - de la "eugenios", nume grec ce inseamna "aristocrata/aristocrat".
EUSEBIU - de la o expresie greceasca ce inseamna "religios".
FABIAN - de la "fabianus", nume latin ce inseamna "crescator de fasole".
FELICIA / FELIX - de la "felix", nume ce inseamna "fericit / norocos / fertil".
FILIP - de la "philippos", nume grec ce inseamna "iubitor de cai".
FLAVIA / FLAVIU - de la o expresie latina ce inseamna "galben auriu".
FLORINA / FLORENTINA / FLORIN - de la "florentina", nume latin ce insemana "infloritoare".
GABRIELA / GABRIEL - de la "Gowriel ", nume ebraic ce inseamna "Dumnezeu e puterea mea".
GEORGINA / GEORGE / GHEORGHE - de la "georgios", nume grec ce inseamna "fermier / taran".
GLORIA - de la o expresie latina ce inseamna "glorie".
GRAZIELA (lat. "gratia") - "cea gratioasa".
GRIGORE - de la "gregorios", nume grec ce inseamna "vigilent".
HORATIU - de la "Horatiu ", nume latin al carui sens a fost pierdut.
HORIA - de la "Heinrich ", nume germanic antic ce inseamna "cap de familie".
HORTENZIA (lat. "hortensia") - "gradinareasa".
IACOB - de la vechiul prenume ebraic Jakob (semnificatie necunoscuta).
ILEANA - de la expresia ebraica care inseamna "raspunsul Domnului".
INA - forma scurta a multor prenume care se termina in "ina".
IOANA / ION / IOAN - de la "Yochana ", nume evreiesc, insemnand "binecuvântarea Domnului".
IRINA - de la "eirene", nume grec insemnand "pasnica".
IRMA - de la "irmen", vechi nume germanic, insemnand "universal".
ISIDOR (gr. "Isidor") - "darul zeitei Isis ".
IULIA / JULIETA / IULIU - de la expresia latina care inseamna "descendentul zeului Jupiter"
IUSTINA / IUSTIN - de la "justinus", nume latin care inseamna "cel care gandeste corect".
LAURA / LORENA / LAUREAN / LAURENTIU - de la "laurus" ("tufa de laur") sau de la "originar din Laurentum" (localitate veche lânga Roma).
LEONARD - de la "leonhard", cuvânt vechi germanic insemnand "puterea leului".
LETITIA - de la o expresie latina insemnand "bucurie".
LILIANA - de la "lilium", cuvant latin insemnand "crin".
LIVIA / LIVIU - de la expresia latina insemnand "albastru".
LUCRETIA / LUCRETIU - de la "lucror", cuvant latin ce inseamna "a reusi".
MAGDALENA / MADALINA - de la expresia ebraica insemnand "originara din Magdala" (sat biblic pe malul Marii Galilee, presupus a fi locul de origina al Mariei Magdalena, personaj neotestamentar)
MARCELA / MARCEL / MARTINA / MARTIN - de la "Marcia " si de la "Martinus ", nume latine insemnand "dedicat lui Mars" (zeul razboiului la romani).
MARGARETA ( iran .) - "perla".
MARIA / MARIANA / MARIELA - de la Miryam, nume ebraic insemnand "copil dorit". Altii interpreteaza prenumele ca insemnand "rebel" sau "multa amaraciune".
MARIN (lat. "marinus") - "marinarul".
MARIUS / MARCU - de la expresia latina insemnand "barbatesc" (deriva de la "Mars ", zeul razboiului la romani).
MARTA - de la expresia "femeie de casa".
MAXIM / MAXIMILIAN - de la "Maximilianus ", nume latin insemnand "cel mai mare".
MELISA - de la expresia greceasca insemnand "miere".
MIHAELA / MIHAI - de la o expresie ebraica insemnand "cine se aseamana cu Jehova ?"..
MIRABELA - de la "mirabilis", cuvant latinesc insemnand "miraculos".
MIRANDA - de la expresia latina care inseamna "minunat".
MIRCEA - probabil de la prenumele slav "Miroslav / Mirco" ("slava Pacii")..
MIRELA - de la "Mireille ", prenume frantuzesc insemnand "admira".
MONICA - de la "monos", cuvant grecesc insemnand "sihastra".
NADIA - de la "nadejda", nume rusesc insemnand "speranta".
NARCISA - de la "narkissos", nume grec care inseamna "pierdut".
NATALIA (lat.) - "cea nascuta la Craciun".
NICOLETA / NICOLAE - de la "nikolaos", nume grecesc insemnand "oameni victoriosi".
OCTAVIA / OCTAVIAN - provine din expresia latina insemnand "al optulea".
OFELIA / FELICIA - de la "opheleia", cuvant grec insemnand "ajutor".
OLGA - de la "Helga ", nume scandinav insemnand "de succes".. Nu toti expertii sunt de acord cu aceasta, unii spunand ca poate fi derivat din nume vechi insemnand "binecuvantata" sau "sfanta".
OLIMPIA - de la o expresie din limba greaca a carei traducere inseamna "originara din Olimp".
OLIVIA / OLIVIU / OLIVER - de la "olivia", nume insemnand "maslin".
PAULA / PAUL / PAVEL - sursa numelui este latina, iar traducerea ar fi "mic".
PETRE / PETRU - prenume provenit din greaca. Traducerea lui ar fi "dur" sau "piatra".
QUINTILIU - provine din expresia latina insemnand "al cincelea".
RADU (slav. "rad") - "veselul".
REGHINA (lat. " Regina ") - " regina ".
REMUS (lat. "Remus") - "vâslasul".
RODICA - de la prenumele englez "Roda" ("rhode" = "trandafir").
SABINA (lat.) - descendenta din neamul Sabinilor (popor antic din Italia).
SEPTIMIU - provine din expresia latina insemnand "al saptelea".
SERGIU (lat. "Sergius") - "servare" = "a salva", "servus" = "servitor".
SIDONIA (lat.) - "cea din orasul Sidon " (azi: Saida in Liban).
SILVIU (lat. "silvanus") - "padurarul".
SIMION (ebr. "simon") - "ascultator".
STEFAN (gr.) - "purtatorul cununei învingatorului".
SUSANA (ebr.) - "crin"..
TEODOR (gr. "theodor") - "darul Domnului".
TIBERIU (lat. "tiberius") - "fiul zeului râului Tibru" (Roma).
TITUS (lat.) - "turturica".
VALER (lat. "valerius") - "sanatosul".
VASILE (gr. "basilaeus") - "domnitorul".
VICTORIA (lat.) - "invingatoarea".
VIORICA (lat. "Violetta") - "viorea".
VIRGIL (lat. "Virgilius") - semnificatie necunoscuta (probabil de origine etrusca).
ZINA - prescurtarea prenumelui german "Gesina / Josina".
ZOE (gr. "zoi") - "cea vitala"
Carnavalul veneţian văzut de fotograful Iulian Ignat
Luni, 16 mai 2011, ora 18.00, la Institutul Cultural Român va avea loc vernisajul expoziţiei personale de fotografie „VENEZIA. Pasaje, năluci, ocheade” a artistului Iulian Ignat. Cele treizeci de fotografii alb-negru, expuse la sediul ICR (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) până pe 30 mai, au fost realizate la ediţiile din 2008 şi 2010 ale celebrului carnaval de la Veneţia.
„Într-o zi însorită de carnaval, Venezia poate fi cel mai frumos oraş din lume”, spune autorul fotografiilor, „însă nu despre frumuseţea clădirilor sau a măştilor este vorba în această expoziţie. Am încercat să surprind priviri, gesturi, emoţii ale unor oameni ce vin aici de pe tot Globul, interacţionează între ei şi se bucură de multe ori ca nişte copii. În zilele carnavalului, Venezia este o altă lume, în alt timp.”
Darul
Se povesteste cã un tânãr, singur la pãrinti, urma sã-si încheie cu brio studiile academice. De luni de zile admirase o masinã expusã în vitrina unui magazin auto. Stia cã tatãl lui îsi poate permite sã cumpere o astfel de masinã, asa cã si-a exprimat dorinta sã o primeascã în dar la
absolvire.
Ziua mult asteptatã se apropia, însã fãrã ca tânãrul sã poatã depista vreun semn cã masina mult visatã va intra în posesia sa. O usoarã dezamãgire începuse sã i se cuibãreascã în inimã.
În seara dinaintea festivitãtii de absolvire, tatãl si-a chemat fiul în birou.
L-a felicitat pentru anii de studiu si i-a spus cât de mândru este de el si cât de mult îl iubeste. Apoi i-a întins o cutie frumos împachetatã, rostind emotionat: "Felicitãri, fiule!"
Fiul a deschis cutia, sperând cã va gãsi în ea cheile masinii. Însã în cutie se afla o biblie scumpã, îmbrãcatã în piele, cu numele lui scris în litere aurite pe copertã.
Dezamãgirea i s-a transformat în mânie.
- Cu banii pe care îi ai, tu îmi dai ca dar la absolvire o Biblie?
Trântind Biblia pe biroul tatãlui, tânãrul a iesit furios din camerã, pãrãsind definitiv casa tatãlui sãu.
Anii au trecut. Tânãrul de odinioarã avea de-acum o afacere prosperã si o familie frumoasã. Într-un târziu, si-a dat seama cã vremea nu stã în loc si a hotãrât sã-si viziteze tatãl, pe care nu-l mai vãzuse din ajunul absolvirii facultãtii.
Însã înainte ca sã poatã pleca la drum, o telegramã fulger îl anuntã cã tatãl lui a decedat si cã toatã averea i-a rãmas lui, ca singur mostenitor.
Ajuns din nou acasã dupã ani de zile, inima i-a fost coplesitã de tristete si regrete. A intrat în biroul tatãlui sãu. La un capãt al mesei grele din lemn de stejar se afla biblia pe care o primise în ajunul absolvirii - în aceeasi pozitie în care o lãsase el înainte de a pãrãsi casa pãrinteascã. Cu ochii împãienjeniti de lacrimi, fiul a luat-o, a deschis-o si a început sã citeascã în ea.
La un moment dat, întorcând încã o filã, un plic alb a fluturat la podea. S-a aplecat sã ridice plicul, pe care se afla adresa magazinului auto de unde sperase cu ani în urmã sã primeascã masina mult visatã. În plic, un contract de vânzare, datat în ziua absolvirii. ACHITAT- scria în
litere mari peste termenii contractului. Masina îl astepta de ani de zile în garaj.
De câte ori nu trecem cu vederea binecuvântãrile lui Dumnezeu, doar pentru cã nu sunt "împachetate" cum ne-am asteptat ?
În perioada martie – decembrie 2011, Institutul Cultural Român organizează o serie de întâlniri muzicale sub genericul Când Bizanţul eram noi. Ansambluri din țară și din străinătate vor interpreta muzica lui Dimitrie Cantemir, dar şi a altor compozitori care au creat înainte şi după formarea statului român modern. Muzica va fi însoțită, la fiecare întâlnire, de comentarii și explicații care vor situa lucrările în contextul epocii.
Accesul publicului la evenimentele organizate la sediul ICR este liber.
Programul întâlnirilor • 11 mai / „Bizanţul de după Bizanţ“. Interpretează: Formaţia En Chordais (Grecia) Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
- spaţiul cultural bizantin
- muzica bizantină şi rolul catalizator în răspândirea şi menţinerea creştinismului răsăritean
- muzica laică în spaţiul bizantin şi post-bizantin
- culegeri de cântări laice din spaţiul post-bizantin
- continuitatea culturii bizantine prin intermediul Ţărilor Române
• 24 iunie / „Povestiri muzicale“, în cadrul proiectului Noaptea Institutelor. Interpretează: Formaţia Anton Pann. Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) - tablouri sonore din colecţii muzicale româneşti
- ilustraţie muzicală: Formaţia Vocal-Instrumentală de Muzică Veche Anton Pann – România
- Fanarul bucureştean
- de curte si de mahala
- proverbialul umor românesc
- să fie...Muzică
• 22 iulie / „La curţi mari domneşti - Compozitori români din sec.XVII – XIX“. Interpretează: Formaţia Anton Pann. Centrul Cultural Reduta, Braşov
- o scurtă istorie a muzicii vechi româneşti
- Ioan Căianu, Dimitrie Cantemir, Anton Pann, George Ucenescu: personalităţi ale peisajului muzical românesc
- Braşov: oraş cultural şi punct de confluenţă între Apus şi Răsărit
- Curţile domneşti – muzica de curte şi muzica poporului
• 16 septembrie / „Epoca lui Cantemir“. Interpretează: Formaţia Bezmârâ (Turcia) Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
- Curtea Otomană şi Ţările Române
- confluenţe ale muzicii otomane cu cea bizantină
- teme româneşti în muzica otomană
- Dimitrie Cantemir şi rolul său in istoriografia muzicală orientală
- epoca lui Cantemir reflectată prin viaţa culturală şi artistică din Constantinopol
- despre „pestrefuri şi taksîm-uri"
- Cartea științei muzicii (Kitab-i-musiki)
• 28 octombrie / „Alla Turca. Perioada Otomană“. Interpretează: Formaţia Anatolia (Turcia) Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
- muzica otomană
- orchestre specifice lumii otomane
- aspecte ale suitei otomane şi similarităţi cu suita românească
• 18 noiembrie / „Dīvān-ul persan“. Interpretează: Formaţia Constantinople(Iran) Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
- rolul muzicii persane în dezvoltarea culturilor muzicale ulterioare
- Cantemir – cel care a separat muzica turcă de cea persană
- tratate de teorie muzicală
- Anton Pann şi „musicii persieneşti”
• 4 decembrie / Concert extraordinar „Între Orient şi Occident“. Interpretează: Formaţia Anton Pann Sala de concerte a Radiodifuziunii Române (Str. General Berthelot 60 – 64)
- „Şi noi am fost Bizanţ”
- cine ne-au fost muzicienii?
- influenţe şi confluenţe muzicale în spaţiul românesc
- „Maneaua” cea de toate zilele
- secolul al XIX-lea – de la fes la joben
- în loc de „Sfârşit”
Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38)
