A binecuvanta

Cand va treziti, binecuvantati ziua care incepe, deoarece vine plina de daruri nevazute, pe care le veti chema catre voi prin aceasta binecuvantare, pentru ca a binecuvanta inseamna ca sunteti constienti de numarul infinit de daruri prezente in fiecare colt al Universului si le chemati catre voi.

Atunci cand treceti pe langa oameni pe strada, in autobuz, la locul de munca, la cel de relaxare, binecuvantati pe acestia. Pacea binecuvantarii ii va insoti pe drumul lor si blanda lumina acesteia se va revarsa si ii va calauzi pe cale.

Atunci cand va intalniti si discutati cu diverse persoane binecuvantati-le sanatatea, munca, bucuria, relatia cu Dumnezeu, cu ei insisi si cu altii. Binecuvantati-le aspectul financiar si abundenta din vietile lor, binecuvantati in orice fel imaginabil pentru ca aceste acte nu numai ca vor sadi semintele vindecarii in viata acestora, dar si pentru voi intr-o buna zi vor rasari roadele acestor acte, si va vor lumina viata acolo unde ea parea arida.

Atunci cand cineva va raneste si se poarta cu tine intr-un mod jignitor, raspundeti-i cu o binecuvantare; binecuvantati cu bucurie, sincer, complet, pentru ca astfel de actiune care porneste din inima se constituie ca un scut care va protejeaza de efectul actiunii lor si care face ca sageata indreptata catre voi sa ricoseze.A binecuvanta insemna ca din adancul fiintei tale, din cel mai launtric colt al inimii, sa doresti binele in mod neconditionat, complet, fara a astepta ceva in schimb.

A binecuvanta inseamna a recunoaste si a preaslavi ceea ce este darul lui Dumnezeu. A binecuvanta inseamna a invoca aceea ca grija Divina sa se reverse peste cel la care ne gandim, a vorbi sau gandi cu recunostinta.

A binecuvanta tot ceea ce ne inconjoara. fara nici o forma de discriminare, este cea mai inalta forma de a darui. Cei pe care ii binecuvantam nu vor sti niciodata de unde a aparut acea raza de soare pe cerul innnourat al vietii lor, iar noi rareori vom vedea lumina care se revarsa in vietile lor.

Cand ceva in vietile voastre nu merge asa cum doriti, cand ceva neasteptat va darama planurile si va pune la pamant, binecuvantati cu fervoare, pentru ca viata va invata o lectie, pe care chiar voi ati acceptat sa o primiti. Incercarile prin care trecem, sunt binecuvantari ascunse si cete de ingeri ne insotesc in acestea.

A binecuvanta inseamna a deveni constient de frumusetea universala, omniprezenta ascunsa ochilor nostri; inseamna sa activezi legea universala a atractiei, lege care va aduce in viata noastra, din cele mai indepartate colturi ale Universului, lucrurile de care ne vom bucura.

Este imposibil sa binecuvantezi si sa judeci in acelasi timp. Deci pastrati-va permanet intentia de a binecuvanta tot ceea ce intalniti, pentru ca astfel, intr-o buna zi, veti vedea in tot ceea ce va inconjoara prezenta lui Dumnezeu.

Fiti binecuvintati!
Traducere dupa un articol de Pierre Pradervand

21 August 2010 ... asa a fost

Am multe de spus, dar cred ca imaginile spun mai mult decat cuvintele 

... cel putin acum.

Intentii bune

Curios lucru ... cum se intampla toate in viata si mai ales cum vine un raspuns la o intrebare abaia rostita. Cred ca a trecut apropae un an de cand am inchis copertile "Profetiile de la celestine" si recunosc ca in mintea mea s-a asezat praful peste informatiile citite in acea carte. 

Ieri am tot incercat sa raspund la o intrebare ... stiam raspunsul, dar nu stiam cum sa-l expun pentru a ma face inteleasa. Iar in aceasta dimineata am gasit un articol scris de Camelia Patrascanu. Si uite cum citesc rand dupa rand, si constientizez ca in lumea asta chiar exista "Ingerii de serviciu".

Cand plini de bune intentii dam un sfat sau oferim un sprijin, o facem cu sentimentul ca ajutorul nostru foloseste, salveaza. Ideea de salvare presupune un salvator, in care persoana aflata in dificultate isi pune nadejdile mai mult decat in ea insasi. Crede ca solutia se gaseste la celalalt. Altfel s-ar fi salvat singura, nu-i asa? Da, … de aici incep problemele.Odata ce s-a convins ca solutia este in terenul salvatorului, isi preda puterea personala in mainile acestuia. Astfel, intentia buna a salvatorului devine un act de incapacitare la adresa celui salvat. In forul lui interior, cel salvat se recunoaste incapabil, infirm.

Este important sa stim cum sa livram celorlalti solutia, sfatul, suportul, sprijinul, astfel incat sa le oferim cu adevarat putere.

Ultima fraza m-a dus cu gandul la EGO, poate pentru ca in ultima vreme ma pasioneaza acest "subiect" ... si ma gandesc ca, atunci cand renunti la a controla si influenta pe cineva/ceva, involuntar ii iei puterea ego-ului. 

Ego-ul este superioritatea cu care privesti un alt om/o situatie, pentru ca intr-un fel sau altul, il etichetezi, il judeci ... inconstient sau constient (depinde de situatie) tu esti in masura sa-i dai o nota.

E greu sa rezisti sentimentului de superioritate cand crezi ca tu detii solutia vietii cuiva. Dar asta ar insemna sa ignori faptul ca fara tine persoana este tot timpul in grija Vietii, in grija lui Dumnezeu. Si ca fara tine viata va gasi o modalitate de a scoate persoana din impas. Tu poti fi, pentru moment, un instrument destul de bun. Daca nu, se va gasi altcineva sau altceva. Nu neglija puterea de imaginatie a Vietii!

Superioritatea face rau atat salvatorului pervertit la trufie morala cat si celui salvat, impins sa creada ca solutiile lui se afla doar in mana binfacatorului sau, reducandu-si astfel posibilitatile extraordinare oferite in permanenta de Viata.

Am inteles in urma cu putin timp (dupa ce mi s-a explicat ca unui copil de cativa anisori) ca e bine sa ajuti atunci cand ti se cere ajutorul, nu cand consideri tu ca trebuie. Si am constientizat ca au fost situatii in care am oferit ajutor (sfatul, indrumarile, povetele, ocrotirea, grija, bunurile, banii sau iubirea) rapind sansa persoanei de a evolua, de a creste spiritual si social ... iar in loc de multumire am primit un repros. La momentul respectiv nu am inteles "de ce?" ... acum vad ca acele persoane aveau dreptate ... Eu credeam ca stiu raspunsul si am actionat fara a lua in calcul ca acea lectie de viata nu este a mea ... ci a celui care o traieste. 

Cand acorzi ajutorul trebuie sa vezi aceasta legatura a persoanei cu Viata insasi, sa-i vezi posibilitatile de salvare cu si fara tine. Sa-i vezi posibilitatile! Nu neputintele.

Cand vezi posibilitatile incepi sa vezi ceea ce esti cu adevarat – doar un pasager, care in calatoria sa intinde o mana de ajutor. Cel aflat in dificultate are posibilitatea sa te prinda de mana, daca nu o face, ii raman intotdeauna si alte posibilitati (si chiar o iesire din situatie aparent mai putin fericita poate conduce, in functie de modul in care a traversat individul lectia sa de viata, catre un final fericit).

Concluzia este ca raspunsul la intrebarea noastra (de ce?) nu vine numai de la cel pe care l-am intrebat, el vine de undeva si este important sa fim prezenti si sa ascultam acest raspuns fie ca e versul unei melodi, invatamintele unui bunic in parc sau poate un articol. 

In mod real, nimeni nu are nevoie sa fie salvat de nimic. Viata are grija de asta. Viata creeaza pretextul salvarii, ajutandu-ne sa ne imbogatim sufletul si sa ne accesam Constiinta. Fiecare este responsabil pentru el insusi, fiecare detine in interiorul sau toate solutiile problemelor sale. Darul pe care ni-l putem face este sa ne ajutam reciproc in recunoastera posibilitatilor.

Cum si de ce la 40 de ani ...

Vinerea asta, am sarbatorit impliniera a 40 de ani ... de viata ... a unui om cu totul si cu totul deosebit. Asa ca ne-am gandit (si cand spun ne-am gandit, ma refer la gasca vesela din Renovatio) ca sefu' nostru e un tip deosebit si merita o surpriza la fel de deosebita ...

Ne-am gandit ... si ne-am tot gandit, pana ce o minte sclipitor de nastrusnica a gasit cadoul potrivit pentru o varsta atat de rotunda si totusi atat de frumoasa. 

Asa ca fetele (So si Iuly) s-au apucat de treaba si au pus la cale cele mai mici detalii pentru cadoul neobisnuit ...  O declaratie! Zis si facut ... Iata cum a iesit declaratia ...  noastra.
Pentru eveniment am incercat o coregrafie care impreuna cu declaratia a impresionat sarbatoritul, noi asa credem ...  Apoi, fetele mele, animatoarele ... au dat startul petrecerii care a durat pana in zori. 

 

S-a dansat, s-a cantat ... ce sa mai, ne-am distrat in stilul nostru caracteristic.

PS: Sper ca la petrecerea mea de 40 de ani sa am si eu muuulti pitziponci tinerei, care sa faca atmosfera :)

Surpriza Iuliei

O alta varianta de detoxifiere

Acum cateva luni am facut 3 sedinte de detoxifiere cu ajutorul unui "detox foot bath". Sedintele in salon au fost placute iar efectele au fost asemanatoare cu cele obtinute in urma unui masaj reflex (a la Vlad). 
Pentru ca in aceasta varianta de terapie nu prea au existat momente dureroase am decis sa achizitionez un astfel de aparat si sa-l utilizez acasa. 
Said and done! 
Zilele trecute am reluat sedintele ... acasa, cu noua noastra achizitie. Am decis sa fiu prima care-si scufunda piciorusele in apa cu sare, in speranta ca cei apropiati vor prinde curaj ... si au prins. 
Tratamentele teoretic se recomanda pentru: Circulatia sangvina si problemele legate de o circulatie necorespunzatoare,  Varice, Celulita, Artrita si dureri ale articulatiilor, Indigestii, Alergii, Sinuzita, Toxicitati ale ficatului si rinichilor care determina o functionare necorespunzatoare a acestora, Migrene, Oboseala cronica,  Toxicitate cu metale grele, Semne ale imbatranirii premature.
Efectele resimtite de mine si de cei pe care am mai facut experimente ar fi: cresterea tensiunii (eu am hipotensiune arteriala), somn mult mai linistit, a disparut senzatia de picioare reci si grele.
Dorinta cea mai mare este AMELIORAREA CELULITEI! - preconizez ca dupa 5 sedinte consecutive  se vor vedea rezultatele.

Terapie Complementara - Tratament Termo Auricular

In urma cu ceva ani am renuntat la experimentul de laborator, asa ca din cand in cand mai fac cate un "experiment" neobisnuit pentru stilul meu de viata.
Saptamana asta am decis sa aleg Terapia Complementara si mai precis Tratament Termo Auricular cunoscut si sub numele de Hopi Ear Candle Treatment.

Ce presupune acest tratament?!

In aceasta poveste sunt implicate 2 candele subtiri (seamana cu doua betisoare chinezesti), confectionate din dintr-un material gen in, imbibat cu ceara de albine, avand aproximativ 25 cm lungime si care se fixeaza in tubul extern al urechii.

Tratamentul pentru o ureche dureaza aproximativ 10-15 minute (nu mi-am dat seama exact cat timp am stat cu o astfel de candela in ureche pentru ca am trecut de la o stare de usoara agitatie la o stare de relaxare ... mai mai sa adorm). De cum a fost aprinsa candela, am avut senzatia ca ceva arde undeva in ureche (recunosc ca m-am speriat) ... zgomotul specific arderii a fost mult mai intens decat ma asteptam. Pe aproximativ toata perioada de ardere am simtit cum urechea si zonele imediat invecinate, se incalzesc. 

Presupun ca datorita caldurii circulatia sangelui din zonele respective creste ... asta inseamna ca toxinele depuse in aceste zone incep sa fie dislocate. Din cate stiu zonele reflexe auriculare sunt destul de greu de tratat, iar terapeuta de la Natura SPA, m-a asigurat ca acest tratament are un astfel de rezultat. 

Pentru acest tratament am ales o candela fara adaos aromoterapeutic ...pentru ca urmeaza sa ma interesez de aromoterapie si sa o incerc sub alta forma.

Un colt din Romania - Piscul Negru

In acest weekend am incercat viata la cort... undeva pe Transfagarasan.
A fost o experienta interesanta si cu siguranta o sa mai incerc si alta data ... conform promisiunilor primite de la cei dragi in Octombrie 2010 (adica foarte curand).




Locatia turistica cunoscuta in special celor care sunt familiarizati cu partea din judetul Arges a Transfagarasanului. Situat la circa 35 km de Lacul Vidraru in zona numita Piscul Negru (Carpatii Meridionali, Fagaras) pe Transfagarasan (DN7C Km 102) la o altitudine de 1200m la 250 km de Bucuresti. La doar 7 km de Cabana Capra zona Piscul Negru se afla chiar inainte de urmatoarea treapta de altitudine. 


De aici peisajul incepe sa urce serios spre Balea si altitudini de peste 2.000 metri.


Camparea a fost la Piscul Negru intr-un cort argintiu cu mov (putin mov nu strica niciodata).
Cortul a fost instalat la 00.30 la lumina lanternei ... instalarea a fost reusita datorita indemanarii barbateilor nostrii, care in doi timpi si trei miscari au pus totul la punct ... au umflat saltele, au prins lanterna ... ce sa mai ... servicii all-inclusive. 
Iar dimineata ... pe racoare arata cam asa:


   ... am uitat sa mentionam ca am fost la un pas de M-rea Sf Ilie.

Dimineata, noi fetele am avut placerea de a servii un mic dejun regesc ... pregatit de ai nostri domni. 

A se consemna: un fel de omleta cu carne de la garnita, la care s-au asortat branzeturi, rosii si cascaval afumat ... specific zonei.

 









Am incercat un traseu Piscu Negru – Lacul Caltun

... pot spune ca e un peisaj de vis, iar drumul nu e nici foarte usor, dar nici extraordinar de solicitant pentru o persoana obisnuita cu muntele.

Ne-am reincarcat bateriile, ne-am relaxat, ne-am distrat pe seama turmei de purcei cu care ne-am intalnit si desigur ca am facut si cateva poze pentru posteritate. 

Seara am vrut sa participam la un foc de tabara ... dar in final din cauza ploii ne-am ales cu o ciorbita si o portie de papanasi cu urme de dulceata de afine ... adevarul e ca daca ar fi fost mai multa dulceata ... am fi facut diabet. Si cum focul de tabara s-a stins repejor ne-am intins la o partida interminabila de wist, la care am pierdut. 

Sper ca pozele au spus maimult decat cuvinte!