Curios lucru ... cum se intampla toate in viata si mai ales cum vine un raspuns la o intrebare abaia rostita. Cred ca a trecut apropae un an de cand am inchis copertile "Profetiile de la celestine" si recunosc ca in mintea mea s-a asezat praful peste informatiile citite in acea carte.
Ieri am tot incercat sa raspund la o intrebare ... stiam raspunsul, dar nu stiam cum sa-l expun pentru a ma face inteleasa. Iar in aceasta dimineata am gasit un articol scris de Camelia Patrascanu. Si uite cum citesc rand dupa rand, si constientizez ca in lumea asta chiar exista "Ingerii de serviciu".
Cand plini de bune intentii dam un sfat sau oferim un sprijin, o facem cu sentimentul ca ajutorul nostru foloseste, salveaza. Ideea de salvare presupune un salvator, in care persoana aflata in dificultate isi pune nadejdile mai mult decat in ea insasi. Crede ca solutia se gaseste la celalalt. Altfel s-ar fi salvat singura, nu-i asa? Da, … de aici incep problemele.Odata ce s-a convins ca solutia este in terenul salvatorului, isi preda puterea personala in mainile acestuia. Astfel, intentia buna a salvatorului devine un act de incapacitare la adresa celui salvat. In forul lui interior, cel salvat se recunoaste incapabil, infirm.
Este important sa stim cum sa livram celorlalti solutia, sfatul, suportul, sprijinul, astfel incat sa le oferim cu adevarat putere.
Ultima fraza m-a dus cu gandul la EGO, poate pentru ca in ultima vreme ma pasioneaza acest "subiect" ... si ma gandesc ca, atunci cand renunti la a controla si influenta pe cineva/ceva, involuntar ii iei puterea ego-ului.
Ego-ul este superioritatea cu care privesti un alt om/o situatie, pentru ca intr-un fel sau altul, il etichetezi, il judeci ... inconstient sau constient (depinde de situatie) tu esti in masura sa-i dai o nota.
E greu sa rezisti sentimentului de superioritate cand crezi ca tu detii solutia vietii cuiva. Dar asta ar insemna sa ignori faptul ca fara tine persoana este tot timpul in grija Vietii, in grija lui Dumnezeu. Si ca fara tine viata va gasi o modalitate de a scoate persoana din impas. Tu poti fi, pentru moment, un instrument destul de bun. Daca nu, se va gasi altcineva sau altceva. Nu neglija puterea de imaginatie a Vietii!
Superioritatea face rau atat salvatorului pervertit la trufie morala cat si celui salvat, impins sa creada ca solutiile lui se afla doar in mana binfacatorului sau, reducandu-si astfel posibilitatile extraordinare oferite in permanenta de Viata.
Am inteles in urma cu putin timp (dupa ce mi s-a explicat ca unui copil de cativa anisori) ca e bine sa ajuti atunci cand ti se cere ajutorul, nu cand consideri tu ca trebuie. Si am constientizat ca au fost situatii in care am oferit ajutor (sfatul, indrumarile, povetele, ocrotirea, grija, bunurile, banii sau iubirea) rapind sansa persoanei de a evolua, de a creste spiritual si social ... iar in loc de multumire am primit un repros. La momentul respectiv nu am inteles "de ce?" ... acum vad ca acele persoane aveau dreptate ... Eu credeam ca stiu raspunsul si am actionat fara a lua in calcul ca acea lectie de viata nu este a mea ... ci a celui care o traieste.
Cand acorzi ajutorul trebuie sa vezi aceasta legatura a persoanei cu Viata insasi, sa-i vezi posibilitatile de salvare cu si fara tine. Sa-i vezi posibilitatile! Nu neputintele.
Cand vezi posibilitatile incepi sa vezi ceea ce esti cu adevarat – doar un pasager, care in calatoria sa intinde o mana de ajutor. Cel aflat in dificultate are posibilitatea sa te prinda de mana, daca nu o face, ii raman intotdeauna si alte posibilitati (si chiar o iesire din situatie aparent mai putin fericita poate conduce, in functie de modul in care a traversat individul lectia sa de viata, catre un final fericit).
Concluzia este ca raspunsul la intrebarea noastra (de ce?) nu vine numai de la cel pe care l-am intrebat, el vine de undeva si este important sa fim prezenti si sa ascultam acest raspuns fie ca e versul unei melodi, invatamintele unui bunic in parc sau poate un articol.
In mod real, nimeni nu are nevoie sa fie salvat de nimic. Viata are grija de asta. Viata creeaza pretextul salvarii, ajutandu-ne sa ne imbogatim sufletul si sa ne accesam Constiinta. Fiecare este responsabil pentru el insusi, fiecare detine in interiorul sau toate solutiile problemelor sale. Darul pe care ni-l putem face este sa ne ajutam reciproc in recunoastera posibilitatilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu